25 mai 2011
Albitul - numarul 36
Se pare ca Deagostini nu s-a zgarcit nici de asta data, in a ne oferi exemplare mari si frumoase. La tot pasul astazi au putut fi gasite monstre extrem de asemanatoare intre ele , lucru care ne bucura pe toti. Esantionul meu are un caracter usor sfaramicios , in ciuda duritatii sale destul de mari pe scara Mohs. Dar cred ca acest lucru, se datoreaza faptului ca a fost rupt dintr-o masa mai mare compacta.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Daca erau multe minerale asa ca albitul de mari, aveam la final o colectie de invidiat. Frumos si al tau!
RăspundețiȘtergerefrumos si mare. felicitari !
RăspundețiȘtergereFoarte frumos! Felicitari! Imi place ca este mare si total alb!
RăspundețiȘtergereDa multumesc fetelor ! Sotul meu a ales-o. Mi-a facut o surpriza tare placuta intradevar:)
RăspundețiȘtergereSe pricepe si el la minerale!
RăspundețiȘtergereImi plac toate blogurile voastre! Sunt minunate. Am 14 ani si imi place ft. mult colectia! Ma incanta fiecare piatra pe care o vad atat in colectia mea cat si in ale voastre. Sa nu renuntati la colectie! O zi buna!
Da , la inceput era mai indiferent. Pe parcurs, vazandu-ma asa infocata s-a molipsit si el de la mine :) . Te felicit pentru pasiunea ta ! Poate ne dai si o adresa pentru a vedea poze cu colectia ta.
RăspundețiȘtergereFeliitari!!!E cel mai frumos albit pe care l-am vazut
RăspundețiȘtergere